Christian Tissier Sensei Beograd 2012 part 1

Christian Tissier Sensei Beograd 2012 part 2

Interviu cu Masatake Fujita Sensei 8 Dan Aikido Aikikai

Masatake Fujita Shihan, 8 Dan Aikikai

Masatake Fujita, Shihan 8 Dan in Aikikai, s-a nascut pe 21 aprilie 1937 in Shinkyo (in prezent, Changchun) in Manciuria, aflata in acel moment sub ocupatie japoneza. S-a reintors in Saporro, Hokkaido in 1948. Fujita s-a inscris la Universitatea Takushoku in 1956. In luna noiembrie a aceluiasi an a pasit pentru prima data in Hombu Dojo. Dupa absolvire, Fujita a fost angajat timp de sapte ani la Shin Seikatsu Undo Kyokai (New Lifestyles & Athletics Association). In 1967, s-a alaturat conducerii Aikikai. Detine gradul de 8 Dan in Aikido.

AJ: Inteleg ca tatal tau a invatat aikido de la Sensei Ueshiba in Manciuria.

Fujita : Da, initial pratica judo si a continuat sa-l practice in timpul serviciului din Manciuria. Exista un grup numit Societatea Budo a Manciuriei (Manshu Budokai) ai carui membri se adunau sa pratice, nu numai judo, ci si kendo, suma si alte arte. Tatal meu era unul dintre cei care se ocupau cu conducerea acestui grup asa ca stia destul de multi oameni care practicau alte arte martiale. Prin acest cunostinte a aflat de aikido cand Morihei Ueshiba a fost invitat in Manciuria. Printre altii, s-a antrenat cu Kenji Tomiki (1900-1979), profesor la Universitatea Kenkoku din Manciuria si cu luptatorul de sumo Saburo Wakuta (1903-1989, cunoscut si sub numele de Tenryu, un luptator care a inceput sa practice aikido dupa ce a fost impresionat de tehnicile lui Morihei Ueshiba).
In acea perioada, exista tendinta ca practicantii de aikido sa fie persoane cu o considerabila experienta in alte arte martiale si, de asemenea, era nevoie si de o recomandare personala. Cei mai multi dintr ei erau deja avansati in kendo sau judo sau orice fel de alta arta martiala ar fi studiat.

Interviu cu Abe Seiseki Shihan 10 Dan Aikido

                                                            Seiseki Abe Sensei, 1995

Următorul interviu cu Seiseki Abe Shihan a avut loc în Dojo-ul lui Steven Seagal Sensei pe data de 11 iulie 1981.

Abe Sensei, cred că pentru prima oară l-ați întâlnit pe Ueshiba Sensei în timpul unei practici misogi înainte de război, corect?

Abe Sensei: Da, l-am întâlnit pe Ueshiba Sensei înainte de război. Înaintea celui de-al doilea Război Mondial, un profesor de medicină de la Universitatea din Tokyo, Kenzo Futaki Sensei, organizase un Misogi-Kai (grup de practică a unor exerciții de purificare). În Ise (lăcașul altarului familiei imperiale dedicat ancestrului lor, Ameratsu Omikami, Zeița Soarelui) era un “misogi dojo” foarte bine dotat. După război însă, altarele și tot ce avea legătură cu kami (zeii) au fost oprimate și bineînțeles că Misogi Dojo a avut aceeași soartă. Mă tem că în prezent acolo sunt birourile unei alte organizații religioase. E păcat, un lucru realmente trist. Futaki Sensei începuse Aikido pe când avea mai bine de șaizeci de ani, era foarte respectat de O-Sensei. Acesta avea 65 de ani pe atunci, iar eu doar 25. Desigur, Futaki Sensei era foarte sănătos.
Îmi amintesc de un misogi-kai din 1941. Practicile de purificare necesitau să mâncăm trei mese pe zi, care includeau cam 4 căni de terci subţire făcut din orez brun și dușuri cu apă rece pentru a spăla impuritățile corpului și minți. Încercam astfel să atingem starea de chinkon (calmarea spiritului). La jumătatea acestei săptămâni extenuante trebuia să aibă loc și ceva amuzant pentru deconectare. În acel moment, un anumit Sensei s-a ridicat și a zis, “voi, tinerii din ziua de azi nu mai ştiţi ce înseamnă disciplină…”, apoi a continuat, “oricare dintre tinerii aici de față crede că mă poate doborî, să pășească în față.” Acestea fiind zise, trei dintre noi imediat s-au ridicat în picioare și au sărit la atac. Nu știu cum s-a petrecut totul, cert e că toți au ajuns pe jos. Apoi li s-a spus să ia un jo și să atace din ce unghi doresc. Acum ei deja gândeau, “Bunicuțul ăsta e rău de gură.” Dar din nou, fără cel mai mic indiciu, mă uit în stânga, mă uit în dreapta, și tot ce văd erau acești trei tineri zburând prin aer. Toată lumea a fost impresionată de aceste tehnici minunate. Cu toții eram foarte surprinși. Mai târziu am aflat că un om miraculos pe nume Morihei Ueshiba preda ceva numit “Ueshiba Ryu Taijutsu” (arta corpului, sistemul Ueshiba), iar dacă dăm vreodată numele lui, va trebui neapărat să studiem această artă. Toate acestea s-au petrecut în 1941. Simțeam că vreau să încerc arta, dar la vremea respectivă nimeni nu știa unde îl puteam găsi pe Ueshiba Sensei.

Interviu cu Kenji Shimizu Sensei

O-Sensei si Kenji Shimizu

Interviul care urmează a fost realizat de către Stanley Pranin în 1988 cu unul din ultimii discipoli direcți ai lui Morihei Ueshiba la Aikikai Hombu Dojo. Kenji Shimizu a pus bazele propriului său Dojo independent în anii '70 la Sangenjaya, Tokyo, numit Tendokan Dojo.

Înţeleg că aţi practicat Judo înainte de a începe Aikido.

La început eram destul de îngust la minte şi priveam Judo ca pe singura artă marţială. Neajunsurile la Judo însă sunt faptul că te loveşti adesea şi nici nu vezi vreun progres pe măsură ce înaintezi în vârstă, când începi să pierzi din puterea fizică. Îmi plăcea foarte mult Judo şi era deprimant să văd cum abilităţile pe care le dobândisem începeau să intre în declin. Acest lucru se poate observa chiar şi la persoane mai tinere.

La ce vârstă aţi început Judo?

Am început să practic Judo în 1953 pe când aveam 13 ani. Eram destul de bun şi am continuat să mă antrenez de-a lungul anilor de studiu la Universitatea Meiji. Pe când eram copil am practicat Judo cu cei din jurul meu şi am devenit mai puternic. Când am mai crescut, capacitatea mea competitivă s-a mărit la rândul ei şi am luptat cu mulţi adversari mai puternici. M-am simţit motivat astfel şi m-am străduit în continuare, dar nu am reuşit să surmontez dificultăţile legate de forţa pur fizică, în faţa unui adversar mai mare decât mine. Din acest motiv am trecut la Aikido şi am devenit pasionat de acesta.